Opinii

Vreau horror, fiori și suspans!

22/08/2013

Rulează în cinematografe filmul The Conjuring care, cică, e un mega film horror. Vreau să-l văd, dar înainte haideți să vorbim puțin despre filmele horror. 

Aveam patru ani. Când rula un film horror, nu mă dezlipeam de televizor: Chucky, păpușa “mucigașă”, Poltergeist, The outer limits (am revăzut primele două sezoane acum câteva luni), Stephen King`s IT, tremuram la filme cu Freddy Krueger și așa mai departe. Pe măsură ce am crescut, mama îmi cumpăra periodic un soi de ziar cu articole despre fel și fel de chestiuni paranormale, supraomenești, inexplicabile etc. Altă dată mi-a dat o carte intitulată, parcă, “Evenimente paranormale”; cred că o am și acum pe undeva, plină de praf. Când aveam paișpe ani, activitatea mea preferată era să-mi adun prietenii la mine acasă noaptea, să ne strângem în jurul unei lumânări pe întuneric și să ne căcăm pe noi de frică, pe românește.

Acum, citesc astfel de cărți și articole și mă fascinează emisfera spirituală, inexplicabilul științific. De asemenea, mă și uit la aproape orice film horror apare. De fiecare dată sper să retrăiesc la aceeași intensitate ce simțeam când eram mică: fascinație, suspans, fiori. Sanchi! Majoritatea filmelor horror de după 2000 sunt penibile, niște budinci de zmeură, le numesc eu.

Am o prietenă cu care mă uit deseori la filme horror sau cel puțin ne uitam înainte, că acum nu mai avem aceeași disponibilitate ca la 17 ani. Umpleam un lighean cu popcorn, stingeam toate luminile în casă, dădeam sonorul la volum cât mai creepy, ne urcam în vârful patului (mă amuză expresia) și acolo încremeneam. La 90% din filme, râdeam de ne sărea popcorn-ul în gură. Ăla-i film horror?

Pentru mine, un film horror trebuie să fie construit în jurul unei teme paranormale, în general, dar nu neapărat. Tre să fie misterios, cu o poveste captivantă, nu scene de liniște și țipat brusc. Adică un dement cu o drujbă care feliază cinci adolescenți rătăciți prin pădure noaptea nu e un film horror. Horror numesc eu un film destinat celor peste 18 ani, neapărat imprevizibil, care să-mi pună creierul în funcțiune și să-mi fie frică să mă duc la baie după, să am coșmaruri. Da, știu, sunt puțin sărită.

De exemplu, un film care m-a lăsat mască a fost 1408. Da, ăla, pentru mine, a fost un film foarte bun, în pofida criticilor care l-au notat cu aproape șapte. De ce? A fost o serie de evenimente inexplicabile, pornite dintr-o poveste de tipul “se zice că acum x ani, în camera asta a […] și de atunci […]”. Interesant, ca la paișpe ani! Bine, puțin subiectivă abordarea, că personajul principal e scriitor și jurnalist, că îmi place Samuel Jackson șamd.

O serie mișto, consider eu, a fost Cube, cu toate părțile. De Rosemary’s Baby, din ’68, doar pomenesc, că ăla chiar m-a marcat; mai mult misterios decât horror, îl consider unul dintre cele mai bune filme de profil. Mi-a plăcut și Jacob’s Ladder, par example. Ce nu pot să văd, în schimb, sunt scenele sângeroase; am încercat să văd Sinister. Foarte bine ales numele! Când am dat de primele scene disturbing am stins televizorul. Îmi fac curaj să-l revăd.

În ani de pasiune pentru astfel de subiecte am citit, ascultat povești și văzut filme felurite. Desigur că o mare parte dintre ele sunt extrem de înflorite, dar pleacă de la o sămânță de adevăr, se zice. Filme cu exorcizări, cu spirite diverse, iele, cu mistere, conspirații izvorâte din mitologie, vrăjitorii  șamd mă sperie. Alea mă sperie cu adevărat. Fără vampiri, vârcolaci, ciupakabra, astea deja-s ultra expirate. Sau, hai, poate o reinventare bine scrisă și produsă mi-ar schimba impresia, dar mă îndoiesc.

Cea mai fericită sunt când întâlnesc oameni pasionați de filme horror. Îmi vine să-i iau în brațe! Insist de multe ori ineficient în fața prietenilor mei să vedem astfel de pelicule și de cele mai multe ori mă refuză. Că le e frică sau că nu le plac pur și simplu, mă oftică oricum. De aceea, mă uit singură sau mă duc la cinematograf când apare ceva nou. În acest sens, am pentru voi două rugăminți:

1. Ați văzut The Conjuring? E budincă de zmeură sau nu? (trailer-ul promite ceva interesant)

2. Recomandați filme horror, că mi-am deschis apetitul scriind.

Comentarii

Only registered users can comment.

  1. Challenge accepted :
    Pe mine ma inspaimantat “Drag me to hell”
    Vizionare placuta !

  2. Si eu cred ca citeam ziarul ala cu paranormal, inca mai am acasa cateva editii ca le colectionam. Horror ca horror dar si thrillerul te poate da peste cap. Revenind la Horror, am vazut nu de mult filmul Mama din 2013 dar am vazut si seria REC (primele 2 parti sunt geniale). In fine, stiu multe horror-uri adevarate si misto…

  3. Insidious e perfect pt ce cauti tu! Parol! O sa te puna pe ganduri, o.sa vrei sa inchizi tv-ul sicu siguranta o sa ai cosmaruri si O sa vorbesti despre el ceva timp dupa vizionare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.