Am postat pentru prima dată despre @herculaneproject pe 27 august 2020, pe contul meu de Instagram. Acum nu mai țin minte cum am descoperit proiectul ăsta, dacă mi-a apărut random în feed, mi-a zis cineva de el sau mi-a sărit în ochi vreun material din presă, dar cert e că m-a fascinat cu totul din primele minute.
De atunci am tot interacționat cu oamenii din spatele proiectului, urmând apoi să ne cunoaștem, să petrecem un weekend împreună la Băile Herculane și să filmăm și un material acolo, pentru a le susține efortul de a obține finanțare.
Ce este Herculane Project?
Dacă nu ați auzit până acum de Herculane Project, rezum în câteva cuvinte cum a început totul: o mână de tineri de 20 și ceva de ani, studenți la arhitectură în Timișoara și cu un vis nebun, ar putea spune unii, și-au propus să salveze Băile Neptun, clădirea emblematică a stațiunii Băile Herculane. Totul a pornit de la un articol scris pe site-ul Bored Panda, care a devenit viral.
„În 2017, am ajuns aici foarte spontan, eram un grup de studenţi de la arhitectură, am venit aici după sesiune şi am accesat Baia Neptun pe un geam spart. Ulterior, am scris un articol care a fost destul de viral. Atunci ne-am dat seama că locul are o importanţă destul de mare, nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european şi am zis să facem ceva. A fost o înşiruire foarte spontană de evenimente neprevăzute care ne-au ajutat să începem proiectul”
a povestit Oana Chirilă, una dintre fondatoarele Asociației Locus, într-un interviu businessmagazin.ro
Long story short, tot în 2017 a avut loc prima întâlnire între inițiatorii proiectului, care au înființat Asociația Locus, și Primăria Băile Herculane, urmând ca mai apoi să atragă din ce în ce mai mulți oameni, dornici să ajute. De atunci au trecut patru ani, timp în care s-au zbătut să facă rost de bani prin crowdfunding, sponsorizări, vânzare de merch și diverse alte metode, ca să demareze lucrările de punere în siguranță a clădirii. Costul lucrărilor pentru punerea în siguranță este 100.000 de euro. Au încercat și cu împrumuturi la bănci și să acceseze fonduri europene, dar nu au reușit din cauza situației juridice, despre care o să vorbim imediat.
Ce înseamnă această punere în siguranță? Ei nu pot restaura Băile Neptun, nu pot face clădirea ca nouă, dar pot să încetinească degradarea prin câteva măsuri temporare și reversibile. De exemplu, au construit un acoperiș ca să nu mai plouă în clădire și astfel să se distrugă interioarele. Acum doi ani s-a prăbușit un sector din ea și mai sunt în continuare două sectoare care sunt grav avariate. Au cărat cu cârca afară din clădire lemne, fiare, bolovani și ce naiba mai era în ea când au început proiectul. Au făcut și fac în continuare tot posibilul să conserve bijuteria asta de clădire, prin toate mijloacele cu putință.
Situația juridică, de care am menționat mai sus, e complicată la Băile Neptun. Clădirea aparține primăriei, terenul are doi proprietari privați și sunt și niște sechestre la mijloc. Asta le-a dat și continuă să le dea mari bătăi de cap, pentru că dacă nu era complicația asta lucrurile ar fi mers mult mai ușor. În aceste condiții, soluția pentru ca Băile Neptun să devină din nou funcționale stă într-un parteneriat public-privat care momentan nu se întâmplă. Pe viitor, marea lor speranță este să reușească să includă Băile Neptun în Patrimoniul UNESCO și să poată accesa fonduri pentru restaurarea clăridii, nu doar punerii ei în siguranță.
De ce m-a atras pe mine Herculane Project?
În primul rând, pentru că mă doare sufletu’, efectiv, când văd asemenea bijuterii arhitecturale care se duc naiba. Am spus în clipul de mai jos și o mai spun și în scris că dacă Băile Neptun se aflau în alte țări nu ar fi fost lăsate în paragină.
În al doilea rând, m-a mișcat mișcarea studenților. Cred că singurul motiv pentru care nu am fost printre fondatorii asociației sau inițiatorii proiectului e că eu n-am fost cu ei în vara aia la Herculane. Nu aș fi stat pe gânduri și m-aș fi implicat în secunda doi. Am admirat întotdeauna oamenii, dar în mod special tinerii, care pun mâna la treabă, care sunt interesați de ce-i în jurul lor, care-și folosesc resursele smart, care vor să facă.