Apartamento-garsoniera de la etajul 6,5

Am făcut o schiță a locului în care m-am mutat în București. OMFG!

Mai ții minte articolul cu rezoluții pentru 2014? Ah, e minunat sentimentul pe care îl am când reușesc ce-mi propun. Asta mă ambiționează să trec la planuri și mai mari și tot așa. Dar nu despre asta e vorba, ci despre cât de genială și dubioasă în același timp este apartamento-garsoniera în care stau. Începând cu faptul că nici nu știu cum să definesc ce este. Apoi, e genială, din nou, treaba cu vecinii, că după ce am rămas șocată am râs cu lacrimi. Dar vă zic asta cu altă ocazie. Am marcat incidentul pe schiță ca fiind vecina cu desfăcătorul.

Stau pe la Piața Lahovari, Romană, la câteva zeci de metri de Arthur Verona. Asta mă face fericită pentru că Grădina Verona este locul meu preferat din tot Bucureștiul. Bun, am terminat cu poziționarea pe hartă. Acum începe distracția: nu am interfon, deci de fiecare dată când vine cineva la mine trebuie să cobor la scară să îi deschid. Ușa mea e atât de bine ascunsă, încât nici Harry Potter nu ar reuși să mă găsească. E complicat de simplu, totodată: cobori din lift la etajul șase, mai urci niște trepte, treci de o ușă, cobori alte trepte printr-un gang suspect (saluți respectuos porumbelul de pe stânga) și te trezești pe un hol îngust cu cinci uși. Drept în față este baia mea. Da, apartamento-garsoniera mea are o baie pe scară, unde am mașină de spălat, chiuvetă și cabină de duș. Zici că aș fi la cămin, ies din baie pe scară cu prosopul pe cap și intru în casă. Nu știu ce reacții ai tu când citești asta, dar eu acum râd. Și o să râd cam un an de zile, că pe atât am semnat contractul.

În stânga băii mele de pe casa scării, care se încuie cu cheia, se continuă suspansul. Scara din spatele blocului, care duce la subsol, și alte trei uși: una este a unui lift de o persoană dezafectat și două încă sunt un mister. Nu știu ce se ascunde în spatele lor, ale cui sunt și nici măcar când au fost deschise ultima dată. Au o vopsea din ’70 pe ele și praf cât un deget. Creepy.  Cert e că ieri se certau niște unguri din direcția aia.

Elemente geniale ale garsonierei: a fost apartament de patru camere, împărțit în două garsoniere, are ușiță de servitor între bucătărie și balcon și un paravan genial din lemn și sticlă. Stricat. Și jaluzele d-alea vechi de lemn, obloane care fac o umbră superbă la apus.

Uite, mai bine, ia o schiță. Și zi-mi de nu ți se pare cel mai dubios loc ever!