Ai grijă cu animalele de companie dacă ai antigel prin casă. Eu nu am mai putut face nimic.
Bitzu Leinen, motanul meu cu pată pe nas, grăsan și irascibil. Portocalia Sasha, firavă și veșnic speriată. Maya, pisica tigrată jucăușă și prietenoasă cu toată lumea. Cei mai buni prieteni pe care i-am putut avea vreodată.
Sâmbătă, la două zile după accidentul meu auto, credeam că perioada asta neagră și de căcat se va termina după un weekend de stat în casă, cu gândurile mele. Din păcate, seara, Maya a fost prima care a dat semnele unei morți imposibil de evitat. Convulsii, spasme, spume la gură și un mieunat constant de durere.
Am dus-o de urgență la cabinetul veterinar de la Armenească, unde medicul a făcut tot ce a putut, dată fiind etapa avansată a intoxicației cu antigel. La două ore după am dus-o și pe Sasha. Le-a făcut multe injecții cu ser fiziologic, să dilueze sângele, atispastice, calmante și câteva substanțe pe care, sincer nu le mai rețin. Ce trebuie voi să știți, însă, este următorul lucru:
Singurul demers medical care poate salva un animal de la moarte prin intoxicație cu antigel este perfuzia cu alcool, în cel mult 12 ore de la otrăvire.
Deși tot va suferi afecțiuni la rinichi, stomac șamd, va putea fi salvat și vindecat în timp. Numai că eu nu am știut asta, dar este deja tardiv și, sincer, nu îmi vine să mai apăs pe rană. Cum cabinetul de la Armenească nu este foarte dotat, le-am dus la Tazy Vet, la ecografie. Acolo am aflat concret că șansele de supraviețuire sunt zero.
În câteva cuvinte, toate cele trei pisici au lins apa care a curs din calorifer, iar substanța le-a distrus treptat sistemul renal. Rinichii distruși au condus la imposibilitatea de a mai crea urină și de a o elimina pe cea deja produsă, așa că s-a absorbit treptat în sânge.
Dacă la o pisică sănătoasă creatinina din sânge ar trebui să fie 2, la pisicile mele a fost peste 10.
Așa că marți, 18 noiembrie, am semnat acordul de eutanasiere pentru Maya și Sasha. Era prea târziu pentru ele și orice minut în plus de viață era doar suferință. Pe Bitzu, care avea un rinichi funcțional și părea mai puțin afectat de intoxicație, l-am ținut sub dializă 48 de ore în spitalul Vet Medical.
După tratament, creatinina din sânge scăzuze de la 18 la 16. Deși a sunat inițial a veste bună, nu era așa. Toată treaba era ca după acest tratament rinichii lui să producă urină. În pofida dializei, nu au făcut asta, a acumulat lichid în plămâni și cu o zi înainte de eutanasiere începuse să dea semne neurologice; câteva ore s-a învârtit în cerc în cușca de la clinică.
Pe 20 noiembrie am semnat acordul de eutanasiere și pentru Bitzu Leinen.
După o bogată aventură de șapte ani împreună, toate au sfârșit îngropate undeva în Herăstrău.
Nouă ne-a murit un husky sugrumat cu propria zgardă. Și-a băgat laba prin ea, n-a mai putut s-o scoată și s-a sufocat.
Poți să ai grijă de animale până la un punct, după care nu prea mai ai ce face, că nu te prinzi decât prea târziu că era o problemă. Îmi pare rău că la tine a fost cazul al doilea. 🙁
Am auzit tot felul de întâmplări legate de animale zilele astea, toate groaznice. Îmi pare rău 🙁 În Constanța, acum câțiva ani, niște nenorociți împușcau câinii care le ieșeau în cale. Așa ne-au împușcat doi câini și le-au tăiat urechile ca să justifice gloanțele. De menționat că primeau bani pentru asta. I-au găsit ai mei în câmp, împușcați și fără urechi 🙁