Ești la masă cu mai mulți oameni și povestesc întâmplări în care personajul principal e un om pe care nu-l cunoști.
Din povestirile tuturor, afli că Anonim are 26 de ani, a fost combinat cu Anonim2, este fost coleg de liceu cu Gigel și alte detalii de relevanță socială. Tu, necunoscând persoana, asculți și absorbi ca un burete. Îi auzi pe toți cum își amintesc despre cine știe ce întâmplare în care Anonim este actor principal. Și toți râd cu poftă, își mai amintesc cum Anonim a făcut un accident hilar, cum i-au furat portofelul la mare, cum s-a întâmplat cine știe ce etc.
Fiind extrem de influențat de cei din jur, de prietenii sau cunoștințele pe care tu și Anonim le aveți în comun, iei de bun tot ce auzi. Cum cercul prezintă credibilitate, verosimilitate, din auzite îți faci deja o părere. În cazul ăsta, vai de căciula lui Anonim.
Ceva timp mai târziu, te revezi cu aceiași oameni, doar că în grup apare și Anonim. Faci cunoștință cu el și parcă îți vine să zâmbești, că îți aduci aminte cât de pulbere e. Dacă ești și puțin superficial din fire, deja l-ai catalogat pe Anonim și nu-l scoți de acolo. Orice ar face sau spune Anonim la masă, ție nu-ți iese din cap prima impresie. Eventual îți adaptezi atitudinea și-l tratezi din start nepotrivit.
E un proces psihologic firesc, ai zice, dar nu-i bun să cataloghezi pe nimeni din auzite, până nu dă mâna cu tine. E nepotrivit să cataloghezi în general, dar asta-i altă oală. La masă afli că Anonim lucrează în cine știe ce corporație, are cine știe ce studii, merite și realizări, chestii pe care nu e demn să le precizeze prietenii lui când își amintesc de pățania de la revelion. Că e irelevant. În final, se dovedește că ai judecat și catalogat o persoană pe care nu ai cunoscut-o, aducând prejudiciu și sfidând orice moralitate. Poate că Anonim a făcut accidentul hilar încercând să evite unul mai mare, poate i-au furat portofelul niște iscusiți (cum am pățit eu în Praga) și chiar nu a depins de aptitudinile lui. Ba mai mult, s-ar putea ca tu să fii Anonim în fața cuiva care nu te cunoaște.
*Am stat față în față cu oameni superficiali ce vorbesc de rău inși pe care nu-i cunosc, doar din auzite, discută despre cărți pe care nu le-au citit, despre locuri în care nu au fost, cu o convingere extraordinară. Pentru o secundă, am picat în capcana de a crede că au experiență directă cu Anonim, carte sau loc. Dar n-au. Fac asta doar pentru a se ridica în fața ta.
