Știrea pe care am făcut-o la lansare și câteva impresii generale despre peliculă.
Am participat la gala de premieră a primului lungmetraj aromân în calitate de jurnalist și blogger, respectiv cu aparatul foto atârnat de gât, microfonul într-o mână și agenda cu pixul în cealaltă mână. Chiar și așa, m-am bucurat de întregul eveniment, care a avut loc la City Plex în magazinul Tomis – aici e știrea. Recunosc, însă, că mi-ar fi plăcut să merg singură la film, să mă așez în ultimul rând și să-l savurez fără să mă uit la ceas, fără să trebuiască să alerg pentru interviuri, fără grijile de rigoare, fiind în timpul muncii.
Pe Toma Enache l-am cunoscut înainte să urce pe scena clubului Doors, pentru a juca în Erotopoetica. Am stat atunci de vorbă și impresia pe care mi-a lăsat-o m-a făcut să-l caut pe google când am ajuns acasă. Ulterior, mi-a mulțumit pe facebook pentru fotografiile pe care le-am făcut în timpul piesei de teatru. Acest lucru se întâmplă extrem de rar, ca un artist să-și exprime în așa fel recunoștința. În acest caz, am mers cu inima deschisă la premiera filmului “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, mai ales că Toma vorbea încă de atunci de acest proiect.
Și mi-a plăcut Toni Caramușat, personajul principal jucat de Toma – prin naturalețea, simplitatea și simțul umorului de care dă dovadă actorul la fiecare prestație, fie că-i pe platoul de filmare sau în intimitatea sălii de teatru. Mi-au plăcut toți și toate, dar cred că cel mai mult Lică Gherghilescu Tanașoca. Chiar am simțit dezamăgirea părintelui din el în film și, recunosc, mă trecuseră fiorii atunci când își certa fiul, pe Toni Caramușat; un actor extraordinar. Și dacă ar fi să aleg între actrițe, spun Teodora Calagiu Garofil, care joacă rolul surorii lui Toni. Despre frumusețea acestor actrițe nici n-are sens să vorbesc.
Sincer, având în vedere că am făcut deja stirea, nu-mi vine să repet informațiile precum “este vorba despre călătoria inițiatică a lui Toni Caramușat, regizor aromân care pornește în căutarea iubirii/originii neamului său”. Eh, fără să-mi dau seama, am și scris-o. Cert e că povestea, în sine, m-a captivat și amuzat în același timp. Am trăit sinusoidal alături de fiecare personaj și la un moment dat chiar mi-au dat lacrimile, ca după să râd în diverse momente. Peisajele m-au fascinat, mai ales în scena în care el și ea se plimbă cu șalupa printre nuferi. M-am proiectat acolo, instantaneu, simțeam mirosul.
Este o poveste despre urmarea dorințelor lăuntrice, despre perseverență, curaj și iubire, fie că e de neam, de profesie sau de o femeie/bărbat. Filmul are multe roluri, apropo de cârcotelile pe care le citeam pe facebook, dar valența este în principal documentară, spun eu. Noi avem prieteni machidoni, colegi de muncă sau vecini, trăim în aceeași comunitate, dar nu știm prea multe despre ei. Scopul filmului este să le spună povestea. Poate mulți nici nu știau că, de exemplu, familia este cea mai importantă pentru ei – eu nu mă încadrez aici că am prietene machidoance pe care le iubesc și știu multe de la ele.
Da, în final, mi-era dor să văd un film făcut la noi fără iz comunist. Apoi, sincer, “Nu sunt faimos, dar sunt aromân” e mai bun decât multe pelicule românești.
*pozele în care apar eu sunt făcute de Hașoti Enache – https://www.facebook.com/hasoti.enache
“Filmul are multe roluri, apropo de cârcotelile pe care le citeam pe facebook, dar valența este în principal documentară, spun eu. Noi avem prieteni machidoni, colegi de muncă sau vecini, trăim în aceeași comunitate, dar nu știm prea multe despre ei. Scopul filmului este să le spună povestea.”
Nu, din contra, din punct de vedere al adevarului despre originea aromanilor, valoarea acestui film este nula! Poti aprecia latura artistica, dar el nu are nicio valoare documentara!
De acord cu tine și totuși nu. Când spun că are valență documentară nu fac trimitere la referințe istorice, ci la povestea lor.
Filmul are si valoare de document si inca cum!
1. Se vorbeste in limba aromana si asta in toate tarile importante in care traiesc aromanii. Grecia, Macedonia, Romania si cu actori si figuratie exact din acele zone.
2. Muzica de esenta si inspiratie armaneasca. Muzica armaneasca, de la cea polifonica veche, pana la compozitii moderne ale celor mai importanti compozitori de muzica aromana. Atanasi Yeoryita,Sirma Guci,Mara, Hristu Mular, Dini Trandu,Ovidiu Lipan Tandarica, Via Balkanika.
3. Se discuta in film despre probleme ale aromanilor foarte reale prezente in majoritatea tarilor in care traiesc aromanii cu bune si cu rele adica una pste alta cam asa arata aromanii astazi. Unii nu vorbesc limba altii au o parere proasta despre ea si o considera o limba fara viitor sau o limba in care nu prea are rost sa te exprimi ca ai la dispozitie greaca, romana si albaneza care sunt mai evoluate. In Tanasi Caramusat se pot regasi multi aromani din Grecia care spun ca limba aromana nu se poate scrie ca este doar pentru vorbit in casa.
4. Locurile in care s-a filmat spun si ele multe despre aromani. Casa din Kogalniceanu este exact ca majoritatea caselor aromanilor de acolo.In Veria s-a filmat exact la asociatia aromanilor de acolo cu aromani reprezentativi de acolo. Si biserica si cimitirul si multe, multe altele.
5. Bunica ca simbol si obiectele pe care le da nepotului sunt tot de esenta armanesca.
6. Intreaga poveste este despre un aroman si familia lui si in ea se reagsesc multe din aspiratiile si conceptiile aromanilor despre viata si despre ei insisi.
Domnisoara Papazicu care a ratat toate presupunerile despre acest film incepand cu primele jigniri in care spunea ca acest film o sa fie vazut doar pe la casa de cultura din Stejaru si ca nu are ce cauta pe IMDB sau in cinematografe. Apoi si-a insirat toate presupunerile ei si ideile preconcepute pe care le avea inainte de a vedea filmul si s-a dat iar lovita ca a gresit . Gresesti cam des domisoara invaluita in “zboari nianyrapsiti”(adica “cuvinte nescrise” am tradus chiar daca sunt sigur ca toti prietenii romani ai domnisoarei ar intelege si fara traducere din dialect)
Sunt de acord cu punctele enumerate, însă stau deoparte, pentru că se pare că dv și Izabela Papazicu ați avea un conflict în care nu vreau să mă implic.
Asta poate pentru că, în …ula calului, e film artistic şi nu film documentar?! Aşa nici The Godfather sau Citizen Kane n-au valoare documentară, dar sunt filme artistice de excepţie.
E ca şi cum ai spune că nu ţi-a plăcut un documentar realizat de National Geographic pentru că -vezi dom’le!- nu a avut valoare artistică. Gen.
Filmul e o împletitură frumoasă, atât e important, cred.
Şi mie mi-a plăcut. Dar remarca era adresată domnişoarei / doamnei care caută valoare documentară într-un film artistic.
Şi eu care căutam valoare artistică în documentarele de la National Gepgraphic / BBC şi n-am găsit. Ce lume crudă! 😐
@ SagittariuS Citeste mai bine articolul si vezi “valenta documentara” laudata.
Din pacate comentariul doamnei este la obiect, filmul nu are vreun merit documentar. Iar un documentar BBC/NG serios sigur are si ceva valoare artistica.
@Aluziva Foarte corect, pentru noi familia este foarte importanta, clanul este important, cu bune si rele.
Si filmul asta a fost facut de un clan cu legaturi de rudenie sau sat de origine, obiective comune, un grup de interese . I-au spus subiectul cu 3 ani inainte de premiera, l-au tot laudat si la final nu au uitat sa presare ce era mai importat: niste germeni pro-minoritate.
Cine este interesat de acest film pe blogul http://daimadeadun.wordpress.com/ gaseste articole de cand si-a exprimat Enache intentia sa faca filmul si pana acum cand pleaca lumea din sala buimaca.
Partial de acord cu dvs, dle Lala. Cel mai mult apreciez insa la acest film faptul ca Toma l-a intitulat “…sunt aromân” si nu “arman”, “machidon” sau “makedonarman” 🙂 Ganditi-va totusi ca dupa vizionarea sa multi spectatori ne-aromâni au ramas fara raspuns la intrebarea: “si pana la urma cine sunt totusi aromanii astia?”. Ce sa inteleaga din amalgamul de “12 adevaruri ale academicienei” si “soarili a nostru”? Filmul ar fi avut o certa valoare documentara daca ar fi afirmat raspicat ca istoria aromanilor este o lupta continua intre pastratorii identitatii romanesti si grecomanii asmutiti de greci sa ii ucida pe aromanii care aveau curajul sa se identifice ca români, asa cum se intampla, figurat, si astazi.
Cat despre blogul meu, nu pot decat sa va multumesc ca ii acordati o cat de mica atentie si sa regret ca nu a reusit sa va capteze mai mult, pentru ca astfel ati fi aflat ca una dintre variantele de titluri luate in considerare a fost si “Graiuri Niascrisi”. Oare in ce limba este asta si cum se “traduce”? Dar dvs, ca angajat platit de Statul Roman, nu ar trebui sa respectati legile in vigoare si sa le transmiteti aromanilor din lumea intreaga, de la microfonul Radio Romania, faptul ca toti sunt “români de pretutindeni” si ca ar trebui sa fie mandri de aceasta identitate?
Domnisooara Papazicu, vorbeam de film nu de radio. dar se pare ca doriti sa rastalmaciti totul.
1 . Daca cele 12 adevaruri scrise de domna Matilda nu sunt clare ci un “amalgam” ce sa mai vorbim, va pricepeti mai bine. Filmul nu si-a propus sa stabileasca ceea ce stabilesc lingvistii sau istoricii! 🙂
2. Iar intrigati cu tot felul de chestii . Titlul filmului este “Nu sunt faimos dar sunt aroman” in romana” Nu hiu faimos ama hiu arman” in aromana si in engleza poate ati auzit cum se spune. Unii vroiau sa se spuna makedon-arman sau machidon sau macedon sau in multe alte feleuri , sunt discutiile lor.Eu preferam sa spuna Nu sunt faimos dar sunt macedo-vlah cum spune si doamna Matilda intr-un adevar .
3. La Radio redactia noastra promoveaza imaginea Romaniei exact in felul in care o fac si celelate redactii de engleza ,germana,italiana,franceza,etc doar ca o facem in dialect. Suntem un post de radio profesionist nu un post de propaganda politica!
4. Daca doriti sa ne vorbiti despre cat de mandri ar trebui sa fie aromanii va invit la radio sa va luam un interviu.
5. Preferam sa ramana “graiuri niascrisi” daca s-a numit candva asa. Cum e acum cred ca e mai pe placul neoarmanistilor.
E ultimul raspuns! Sper sa inteleaga si Alina(si ii multumesc) ca unii dintre noi nu ne ascundem identitaea si nici locul de munca asa cum faci tu si totusi tsi se permite sa aduci jigniri unor oameni si institutii.